Fiecare zi

Azi e o zi minunata! - un mic filmulet sa te binedispuna pe ozibuna.net

Azi e o zi minunata! - un mic filmulet sa te binedispuna pe ozibuna.net

Tacere

S-a intamplat...demult,zilele,incet au trecut...

Si-acum...privesc spre clipele traite...

E-un gol imens...in suflet,in minte si in trup...

Dar...cine sta sa ma asculte?

Cu nepasare mergi,inainte-n viata...

Si uiti tot ce ne-a legat...

Cand eu,atarn de-un fir de ata...

Si sufletul,mi-atat de-ndurerat...

Cat te iubesc de mult,nu simti!

Cat sufar ,in tacere!

Pasesti spre-al tau destin ,tacut,

Si-n jurul meu,numai durere...

Si gandurile-mi sunt acum plouate...

De lacrimi grele,ce se scurg pe-obraji...

Ar vrea sa straluceasca-n soare,

Dar cerul...e prea trist si-ntunecat...

Si norii tristi,ca sufletul din mine

Arunca ploi nebune,pe Pamant...

Ca-i lacrima mea...sau picur de apa...

Se-mpreuna intr-un singur gand.

Si plangem impreuna...plang si eu si Cerul

Ne plangem singuratatea din jur...

Totul e scrum in viata asta..

E doar dor,e vant si mult fum...

Aceste cioburi,mici,de sticla,

Ce-adanc in mine au lovit...

Prin fire de nisip...imi caut Timpul...

Si ma intreb: Cu ce-am gresit?

Si cat mult bine...iti doresc!

Sa fii.. tu, multumita!

In viata asta, cruda-amara...

Sa fii...doar fericita!

Dimineti de duminica

Dimineata,in straie de Duminica,                                                                                                                  

Ingerul sterge lacrimile din ferestre.

Leaganul cerului albastru de fluturii noptii.

Intr-unul copil si batran.

Si iatama-s Doamne

Scribil tau cel iubit!

Nu de tot bun,

Nu de tot cumintit!

Fiecare pas ar putea fi ultimul,

Iar ultimul poate chiar primul

Si orice oprire un mai mare avant.

La capatul Muntelui

Ingerul surade-n Cuvant.

Foto preluata de pe www.esente.com

Reculegere

De câte ori, Stăpâne, te-am rugat
Să-mi risipeşti tot harul ce mi-ai dat,
Să-mi seci din ochi eterna-nlăcrimare,
Să-mi smulgi din suflet orice frământare
Şi să mă laşi înfrânt pe cărare!

De câte ori, Stăpâne, te-am rugat!

Tu n-ai voit şi m-ai lăsat să gem
În răzvrătirea dureroasă-a vieţii,
Până s-a stins lumina dimineţii,
Până şi-au nins toţi anii grei nămeţii,
Pe sufletu-mi, mereu dezacordat...

Tu n-ai voit şi m-ai lăsat să gem!...
Târziu am tălmăcit şi vrerea ta,
Înţelegând din lacrimile mele
Că ai menit un rost şi pentru ele;
Ca dintr-un şir de fragede mărgele
Să se prefacă-n lanţ de strofe grele,

Şi-am împlinit, Stăpâne, voia ta!...

Când morţii sunt aşa departe

Nu mai gândi la zilele apuse,
Nu mai privi la umbrele rămase
În urmă; sufletele duse
În altă lume - cine ştie? – poate
Ne uită.

Când morţii sunt aşa departe,
Şi când de la pământ la stele
Atâta cale ne desparte,
Durerea – cine ştie? – dacă
La cer peste morminte poate
Să treacă.

Priveşte-n jurul tău – e marea
Vieţei; pleacă şi o-nfruntă,
Îmbată-ţi ochii-n contemplarea
Minunilor ce te aşteaptă;
Trăieşte, mergi oriunde soarta
Te-ndreaptă.

Ma pierd de mine

Odata am ucis o vrabie
Si-am tras cu prastia in ea si-am lovit-o,
Pe urma o zi si-o noapte intreaga
Am tot plans-o si am tot jelit-o.

Nu m-a batut mama,nu m-a certat
In mana tineam o bucata de paine,
Degeaba mi-a spus
Degeaba mai plangi
Ce-ai omorat,omorat ramane.

Mai tarziu am crescut flacaiandru
Si m-am indragostit nebuneste de-o fata.
Dar nu stiu de ce
Intr-o zi a murit.
Si in alta zi a fost ingropata.

Demult nu mai trag cu prastia in vrabii
Demult nu mai merg la nici o ingropare,
Cand soarele apune
Dupa niste maguri
Si rasare in flacari din mare.
http://www.youtube.com/watch?v=XKUoy5hwyRc&feature=colike
Versurile apartin celor de la Poesis si melodia o canta impreuna cu cei de la Pasarea Colibri
sursa:Youtube